Pagina 1 din 1

CONCLUZIILE GRUPULUI DE LUCRU PE REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV DE LA BUCURESTI, 17 IANUARIE

Scris: Vin Ian 25, 2019 11:13 pm
de Sergiu
La grupul de lucru pe București din data de 17 ianuarie 2019, au fost prezenți un număr de 13 specialiști din domeniul persoanelor cu dizabilități, îndeosebi al copiilor cu CES/TSA. Dintre aceste persoane 7 au fost reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și 6 reprezentanți ai instituțiilor publice. Alături de acești specialiști a fost și un reprezentant al comitetului de părinți din Asociația care se ocupă de implementarea proiectului, precum și 4 membri ai echipei de implementare a proiectului și președinta ONG-ului care implementează proiectul. Au fost câte doi reprezentanți de la DGASPC sector 3 și DGASPC sector 4 și un reprezentant de la DGASPC sector 5. Datorită distanței mai mici de parcurs până în orașul de întâlnire a grupului de lucru, a fost prezent și un reprezentant al DGASPC Vrancea. Dintre ONG-iști au fost atât din Municipiul București, câte un reprezentant din partea a 4 ONG-uri, câte un reprezentant, respectiv 2 reprezentanți din partea a 2 ONG-uri din jud. Ilfov.

În cadrul discuțiilor moderate de către experții din cadrul proiectului și conform Agendei întâlnirii, s-au făcut propuneri concrete, argumentate de către cei prezenți, s-a creat un dialog constructiv între participanții din toate sferele de activitate, atât din cele instituționale, cât și din cele neguvernamentale, astfel încât, concluziile generate au fost direcționate către atingerea obiectivelor din cadrul proiectelor și pot constitui puncte de plecare pentru generarea de politici publice.
În prima etapă se face prezentarea participanților


Participanții la eveniment au ridicat următoarele probleme:

I. Lipsa specialiștilor sau numărul insuficient al acestora raportat la numărul de copii care au nevoie de terapie. Se pune problema calității serviciilor oferite de către specialiști și a dedicării sau vocației acestuia. Din păcate sunt multe ”mașini de facut bani” în acest domeniu, ceea ce face ca eficiența programelor asupra copiilor să nu fie cea mai bună. Se pune in discutie eficiența terapiei ABA, cu impact parțial asupra copiilor. De exemplu, după 4 ani de ABA, copilul nu are o evoluție satisfăcătoar. Specialiștii nu au o continuitate în programe, astfel că se ajunge la o robotizare a copilului. Atestarea specialistului nu se poate face pentru că sunt foarte multe tipuri de terapii. Ideea de atestare și acreditare are un drum foarte lung și este dificilă soluționarea în prezent. Ar trebui focalizarea specialiștilor pe lucrurile care pot fi facute în viitorul apropiat, cu impact imediat.
SOLUȚIA- pentru un efect imediat, ar trebui să se înceapă cu o bună comunicare între specialiști, generarea unui circuit-colaborare între institutii și ONG-uri. De exemplu, în Suedia Colegiul Psihologilor are ca obiectiv principal acest lucru. Se adresează întrebarea în sistem și sunt obligați să raspundă totți specialiștii angrenați pentru că este vorba de un interes comun de sprijinire a copiilor.
II. Problema finanțării domeniului copiilor cu TSA este una nerezolvată la nivel global, cu slabe șanse ca România să facă vreun efort finaciar mai consistent.
III. DGASPC-urile sunt un instrument.
IV. Impactul fluctuațiilor politice afectează
V. Terapii multimodale au o rată mai mare de succes. Aplicarea terapiilor pentru dezvoltare personală adaptată fiecărui copil.
VI. Pregătirea părinților și specializarea acestora poate fi o altenativă pentru lipsa specialiștilor din domeniu. Părintele este cheia integrării pentru viitor. Se lucrează cu părinții, dar este dificil. Reticența acestora este mult mai mare decât a copilului.
VII. Începerea terapiilor de la o vârstă cât mai mică.
VIII. Platforma realizată în cadrul proiectului poate fi o soluție pentru informare, oferirea de soluții pertinenete, schimbul de bune practici, atât pentru specialiști cât și pentry părinți.
IX. Ce se întamplă cu copii de peste 18 ani?
SOLUȚIE- Există centre care fac cursuri de calificare. Centrul de socio terapie, în oglindă cu un model din Suedia. Se abordează copilul în general. Dezvoltarea unor abilități personale care să le asigure o independeță/ autonomie cât mai mare. Economia socială și proiectele cu finanțare europeană pot asigura înființarea de structuri de economie socială. Marile companii, îndeosebi centrele comerciale, au programe de angajare pentru persoanele cu dizabilități. Dezvoltarea unor politici publice, pe termen mediu și lung, de integrare a persoanelor cu TSA în câmpul muncii.
X. Folosirea oportunităților pe care le oferă momentul politic pe care îl traversează România în prima parte a anului 2019. Cooptarea a cât mai multor factori decidenți care să fie sensibilizați, atât la nivel local cât și național. Există o mare reticență a acestora din cauza lipsei de cunoaștere, de distanțare de acest subiect.
SOLUȚIE- invitarea principalilor factori decidenți să participe la terapii, activități, implicare emoțională
XI. Lipsa unui recensământ real al copiilor cu TSA. Se identifică un impediment în refuzul părinților de a-l încadra în grad de handicap, motivele pornind de la refuzul de acceptare a faptului că există o problemă de sănătate a copilului cu impact major asupra vieții acestuia, până la teama ca acesta să nu fie încadrat sau marginalizat în cadrul instituțiilor de învățământ. Valoarea rezultată ar fi mai aproape de adevăr în urma recensământului.
SOLUȚIE- O bază de date integrată
XII. Decontarea serviciilor pentru psihoterapeuți ar declanșa un transfer imediat de interes a acestora către copiii cu TSA, fără a asigura calitatea serviciilor oferite sau capacitatea acestora de gestionare corectă a subiectului.
XIII. Există la Colegiul psihologilor există o serie de standarde pentru psihologi, dar nu este menționată nicăieri competența acestora.
XIV. În lipsa unei voci comune, propunerile pentru politici publice sunt divers abordate, iar fundamentarea diferă de la o organizație la alta, iar eficiența este minimă. Viziunile sunt diferite atât la nivelul mediului neguvernamental, cât și la nivelul instituțiilor sau factorilor decizional.
XV. Asociațiile nu sunt licențiate pentru servicii.
XVI. Un consens unitar cu privire la politicile publice este dificil de atins. Argumentarea trebuie să fie foarte bine construită, astfel încât reducerea variabilelor sau neclarităților să fie una cât mai mare.
XVII. Reîncadrarea serviciilor oferite de psiholog în sfera medicală, astfel încât să poată fi decontate prin CNAS.
XVIII. O soluție primordială ar fi separarea serviciilor medicale/ de recuperare de cele sociale
XIX. Există o discrepanță între bugetul alocat serviciilor de recuperare în cadrul școlilor cu caracter special și bugetul alocat pentru recuperarea unui copil în învățământul de masă. O propunere ar fi ca persoana Shadow să fie plătită de către Ministerul Educației. Pentru copilul cu TSA este nevoie de servicii ale profesorului de sprijin de 2 ore zilnic. Astfel se pot stinge conflictele care apar. Un copil care urmează cursurile unei școli speciale CSEI, are alocată o sumă de aprox 2000 Ron/lună.
XX. În cadrul întâlnirilor interministeriale se va cere aplicarea testului Athos 2, test care ar trebui să existe în toate organizațiile, decontat de la bugetul de stat. Acest lucru ar avea ca impact direct, abordarea unitară a cazurilor din partea specialiștilor.
XXI. DGASPC-urile ar trebui să lucreze cu cabinetele și cu instirtuțiile care oferă servicii, astfel încât monitorizarea copilului să fie cunoscută de factorii cu atribuții în acest sens, abordare multidisciplinară.
XXII. Forța pe care o dă coeziunea între actorii importanți din domeniul autismului, conlucrarea ca o echipă cu competențe complementare, poate conduce la rezultate mai rapide, cu impact major asupra creșterii calității vieții copilului cu TSA
XXIII. Platforma Edu Aba, un dosar elecronic al copilului, de la momentul diagnosticării, nivelul de abilități dobândite. Aceasta poate fi utilizată de către medic, părinte etc. Istoricul copilului, centralizat, cu indicii clare despre serviciile pe care le-a parcurs etc. Părintele poate controla echipa care-i oferă servicii copilului, în beneficiul copilului. Detalii despre platformă pot fi obținute de la specialiștii din cadrul Asociației Help Autism.
XXIV. Rețeau RO TSA construită în cadrul proiectului va conduce la o comunicare mai bună, mai rapidă și mai coerentă. Dezbaterea problemelor cu care se confruntă fiecare actor, aduce în fața fiecărui participant o abordare mai complexă, mai coerentă și mai corectă, expusă de experiențele reale trăite și cunoscute de către participanți.
XXV. Medicul de familie are un rol foarte important pentru identificarea timpurie a simptomelor copilului cu TSA.
XXVI. Domeniile medical, educațional și social- domenii de bază, în cadrul cărora este important să se identifice problemele principale.
XXVII. Care este principala problemă a copiilor cu TSA din punct de vedere al DGASPC-urilor? Integrarea copiilor în școală, lipsa specialiștior. Cadrele didactice nu pricep fenomenul autismului, comportamentul copiilor cu TSA. Educatorii pot întoarce părinții împotriva copilului cu autism. Copilul a fost mutat la o altă instituție. Nu doresc să se complice. Cursurile de formare oferite de Ministerul Educației sau asociațiilor. Workshop-urile le-ar aduce partea pratică, concretă etc. Cum se poate crea o legătură sau comunicare și de sprijin reciproc între cadrele didactice și ONG-urile care oferă servicii. Cu toate că au existat proiecte în acest sens, prezența la cursuri de formare a cadrelor didactice a fost foarte redusă. Inspectoratele școlare și Casa Corpului Didacatic pot fi actori de impact. Obligativitatea prezenței ar putea soluționa această absență. Curricula adaptată.
XXVIII. Integrarea copilului în învățământul de masă- problemele aduse de părinți- părinții copiilor au reproșat sprijinul acordat de către profesorul de sprijin. Colectivul de elevi ai clase pot fi influențați decisiv de către profesori.
XXIX. Curricula nu este adaptată, deși oficialitățile susțin că acest lucru este reglementat și aplicat. Câte curricul-e pot fi adaptate pe lună?
XXX. De 1 aprilie 2019, se propune organizarea evenimentului ” Porțile deschise”, de către toate organizațiile, pentru sensibilizarea stakeholder-ilor.
XXXI. Finanțările europene pot fi o soluție pentru implicarea în parteneriat a mai multor organizații ( fondurile norvegiene)- obiective posibile: formare tineri și adulți, pregătire pentru piața muncii, asigurarea transportului copiilor către servicii. Termen limită de depunere 4 aprilie 2019. Există și alte linii de finanțare posibile, accesibile pentru sfera socială.