Pagina 1 din 1

REGIUNEA SUD VEST OLTENIA

Scris: Joi Mar 07, 2019 10:34 am
de caius
DICULESCU SANDA.Sunt mama unei tinere de 27 ani cu parapareză spastică care în prezent lucrează cu copiii/tinerii beneficiari ai Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic România, filiala Vâlcea (ASCHFR- VL) fiind absolventă a Universității din Pitești-Științele Educației și de curând a absolvit cursul pe care-l face d-l Mitasov. Din anul 2004 sunt președinte voluntar al filialei Vâlcea și membru CD al Asociației de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic -România până în anul 2017, când am fost aleasă președinta ASCHF-R. În ultimii ani, în filiala noastră s-au înscris multe mame care au copii cu TSA deoarece ONG-ul care există în Râmnicu Vâlcea pentru acești copii nu mai este activ. Așa se face că în prezent avem mulți beneficiari (35) cu TSA ai programelor noastre de recuperare acordate prin serviciul social Centrul de Zi Cozia, dezvoltat de ASCHF-R filiala Vâlcea, serviciu acreditat și licențiat. Numărul membrilor înscriși în asociație (părinți) care au copii/tineri cu această dizabilitate se situează în jurul cifrei de 50. Personal cred că este un fenomen îngrijorător creșterea aproape explozivă a numărului de copii afectați de această boală și vă susțin în demersul pe care îl întreprindeți.

SANDU MIRELA LUMINIȚA, președinte al ANCAAR filiala Craiova. ANCAAR filiala Craiova este o asociație de părinți, înființată în anul 2003, iar eu sunt unul dintre membrii fondatori, deținând din 2003 până în anul 2017 funcția de vicepreședinte. Din anul 2017 sunt președintele asociației. Ambele funcții au vizat reprezentarea asociației în raport cu alte ONG-uri sau instituții locale sau naționale. Încă din anul 2003 asociația noastră a înființat Centrul de zi pentru recuperarea copiilor și tinerilor cu autism „Dr. Innocenzo Fiore”. A fost primul centru din Oltenia cu acest profil, motiv pentru care mulți ani am oferit sprijin atât familiilor din județul nostru, cât și din județele limitrofe ca Olt, Gorj. Coordonarea activității centrului de zi a fost asigurată de mine fiind de profesie psiholog autonom cu competență în psihologie clinică, psihologia muncii și organizațională, psihoterapie cognitiv comportamentală. Asociația noastră colaborează cu instituțiile locale precum Consiliul Județean Dolj și Consiliul Local Craiova. Colaborarea cu Consiliul Local Craiova a avult loc ca urmare a unui demers de advocacy desfășurat de noi în parteneriat cu Centrul de participare Publică București (CeRe). Un alt segment cu care colaborăm în desfășurarea unor activități de conștientizare și informare, de educare a comunității cu privire la problematica TSA sunt ONG-urile din comunitate: Slavați Copiii Dolj, Club Prodemocrația Craiova, ARTI Craiova, Fundația Anya, dar și unitățile de învățământ: școli sau licee. La nivel național ANCAAR filiala Craiova, reprezentată de mine a lucrat alături de alte asociații de părinți din țară, dar și de reprezentanți ai Ministerelor cu atribuții în acest sens (Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, ANPDCA, Casa Națională de Asigurări de Sănătate) la prima Strategie cu privire la persoanele cu autism (2010-2012), am fost deasemeni inițiatorii procesului de modificare a Ordinului cu privire la schimbarea criteriilor de încadrare în grad de handicap în anul 2011, ordin care a fost adoptat în 2014. Procesul de modificare a criteriilor a fost susținut deasemeni de asociații din țară, iar suportul tehnic a fost asigurat de Centrul de participare Publică București (CeRe), Centrul de resurse juridice (CRJ), ONG-uri specializate în advocacy și legislație. Având în vedere activitatea desfășurată în cei 16 ani ca reprezentant al ANCAAR filiala Craiova, consider justificată candidatura mea în Colegiul Director al RO TSA și sper ca împreună să putem aduce schimbarea în bine pentru persoanele cu TSA pe care-i reprezentăm.

DOBROIU ELENA NINETA, formator și consilier dezvoltare personală, președinte al Asociației „Iubirea Invinge Autismul” din Bilteni, Jud. Gorj. Sunt mama Anastasiei, o fetiță de 7 ani diagnosticată cu autism infantil sever și așa cum era de așteptat viața întregii familii s-a schimbat radical. În 2018 am decis să înființez această asociație pentru a pune bazele unor centre respiro și un centru rezidențial pentru persoanele cu dizabilități în zona în care locuiesc, zonă deficitară din multe puncte de vedere. Militez pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, dar și pentru familiile acestora, familii care sunt uitate și marginalizate. De asemenea militez pentru sensibilizarea populației în ceea ce privește dizabilitatea. Nu trebuie să uităm de familiile care locuiesc în zone în care nu există centre și care datorită problemelor financiare nu pot ajunge în orașe mari unde există astfel de centre, în acest sens consider că trebuie luate în calcul și metode de a ajuta astfel de familii să își recupereze copiii. Nu trebuie să uitam că egalitatea nu este același lucru cu echitatea în astfel de situații!